Succesiunea - cum se împarte averea, ce acte sunt necesare și ce taxe trebuie să plătești

Cine are dreptul la succesiune? * Când și unde se deschide aceasta? * Cum se împarte averea? * Ce acte îți trebuie? * Cât te costă succesiunea? * Cum se pierde dreptul la succesiune?

Succesiunea reprezintă modalitatea prin care cei care au drept de moștenire  pot beneficia în mod legal de bunurile rămase după decesul unei persoane (în dreptul civil răposatului i se spune de cuius, apropo). Am întrebat un specialist în drept cum se face succesiunea, cât costă, ce acte îți trebuie la deschiderea succesiunii, cum se împarte averea, dar și cum poți rămâne fără ea.

Cine are dreptul la succesiune?

„Dreptul la succcesiune după decesul unei persoane îl au cei care au o relație de rudenie cu acesta (până la un anumit grad, specificat de lege), soțul/soția sau cei care, deși nu sunt rude sau soț/soție, sunt menționați expres într-un testament”, spune Av. Loredana Costina (Corobană și Asociații).

Carevasazică moștenirea poate fi ori testamentară, unde nu contează gradul de rudenie, ori legală, unde se ține cont de gradele de rudenie.

Persoanele numite de lege cu drept la succesiune sunt cele de mai jos și vin la moștenire în ordinea următoare:

• clasa întâi - descendenţii: copiii, nepoții, strănepoții, în ordine, până la orice grad;
• clasa a doua - ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi: mama, tatăl, frații și surorile, precum și copiii fraților și surorilor și copiii acestora din urmă, dar numai până la gradul al patrulea de rudenie, inclusiv;
• clasa a treia - ascendenţii ordinari: bunicii, străbunicii, stră-stră bunicii, până la orice grad;
• clasa a patra - colateralii ordinari: verii primari, mătuși, unchi, dar numai până la gradul al patrulea de rudenie, inclusiv;
• distinct, pentru că nu e rudă din punct de vedere legal, are drept la moștenire soțul/soția supraviețuitor/are, el/ea venind la moștenire alături de celelalte clase, potrivit unor reguli speciale (o să explicăm mai jos).
  SUC1 - Anunturi recomandate din
  Notari

Regula ordinii la moștenire înseamnă, în practică, faptul că primii care au dreptul de succesiune sunt cei din clasa I, apoi, doar dacă ei nu vor să moștenească/ sunt dezmoșteniți (prin lege sau prin testament, și aici cu condiții speciale), vin la moștenire, în ordine, cei din clasele II, III și IV. 

Cum se împarte averea?

Loredana Costina spune că „între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad moştenirea se împarte în mod egal." Simplu ca bună ziua. Dar...

Când înăuntrul unei clase sunt rude de grade diferite, cele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat (cu unele excepții). „De exemplu, dacă defunctul are un copil, părinți și frați, cel care va moșteni tot este copilul, iar părinții și frații nu vor mai moșteni nimic”.

Specială e situația soțului/soției persoanei decedate. Adică văduvul și văduva vin la moștenire alături de clasele I, II, III și IV conform unor reguli speciale, menite să-i protejeze. Cota soţului supravieţuitor este de:

a) un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;

b) o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

c) o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

d) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Exemple concrete: 

- Dacă defunctul are și copil, și soție, atunci copilul și soția vin la moștenire împreună, copilul moștenind 3/4 din moștenire și soția 1/4.

- Dacă defunctul nu are copii, dar are soție, părinți și frați, soția moștenește 1/3, iar părinții și frații 2/3 (cotă care se împarte apoi între ei în mod egal). 

- Dacă defunctul nu are nici copii și nici părinți în viață, ci doar frați și soție sau dacă are numai părinți în viață și soție, averea se imparte jumi-juma, adică văduva moștenește 1/2, iar părinții sau frații moștenesc 1/2. 

Deci pentru a ști dacă ai dreptul la moștenire, trebuie să clarifici ce rude are răposatul, dacă are soț, copii (indiferent că sunt din cadrul unei căsătorii, din afara ei sau înfiați), frați, surori, precum și dacă are sau nu testament, fiindcă de toate acestea depinde dacă îl vei moșteni sau nu, precum și cât vei moșteni din avere.

Concubinii se pot moșteni unul pe altul?

Da, dar numai dacă-și lasă testament. Altfel nu devin moștenitori, chiar dacă au trăit în liniște și pace fără acte la primărie și au achiziționat bunuri împreună.

Succesiunea se poate face oricând sau există un termen limită?

Așa cum a spus avocatul mai sus,  succesiunea sau moștenirea se deschide numai în momentul decesului cuiva, nu înainte. Conform art. 1103 alin. (1) din Codul civil, moștenirea trebuie acceptată în termen de un an de la data decesului defunctului.

Acceptarea e de 2 feluri:

• în mod expres. Pentru asta trebuie să mergi la notar să dai o declarație de acceptare a moștenirii. Declarația se înregistrează în registrele de publicitate notarială, iar tu devii din succesibil moștenitor cu patalama urmând ca la dezbaterea moștenirii să-ți iei partea care ți se cuvine.
• acceptarea tacită, prin acte de acceptare a moștenirii, făcute în același termen de un an. Aceste acte se referă la folosirea și administrarea bunurilor defunctului (ex. îi porți bijuteriile, îi conduci zilnic mașina, te-ai apucat să renovezi un imobil care i-a aparținut). Însă acceptarea tacită mai greu de dovedit. 

Termenul de un an nu înseamnă însă că trebuie și începute demersurile pentru succesiune în acest interval. „Adesea succesiunea începe după un an pentru a vedea cine mai vine la moștenire, pentru a strânge banii de taxe, dar este necesar ca în primul an să se dea la notar acea declarație de acceptare a moștenirii, chiar dacă nu se fac și celelalte demersuri pentru moștenire," recomandă avocatul.

După ce moștenirea a fost acceptată, teoretic se poate face succesiunea oricând, dar cu cât se întârzie procesul, cu atât lucrurile se complică: pot exista alte decese ulterioare care vor complica situația, se pot rătăci actele alea „puse bine” etc.

„Cele mai mari probleme în practică pun moștenirile vechi, unde situația juridică nu a fost clară nici la început și unde poate deveni extrem de dificil de clarificat dacă mai apar și alte succesiuni în lanț", a observat Loredana Costina.

Ce acte sunt necesare?

Succesiunea se poate face la un notar public din localitatea unde avea domiciliul persoana decedată sau la instanță.

Pentru succesiunea la notar sunt necesare următoarele acte:

• o cerere tip
• certificatul de deces al defunctului
• actele de identitate ale moștenitorilor
• actele care să demonstreze rudenia cu defunctul: certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitor (dacă există), certificatele de naștere și/sau de căsătorie ale descendenților sau altor rude din cele patru categorii testamentul original (dacă există)
• actele de proprietate ale bunurilor defunctului
• certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat (că și astea intră la succesiune, ce credeai?)
  
• alte documente/dovezi pe care le poate cere notarul sau avocatul pentru a începe procesul în instanță.

Loredana Costina recomandă succesiunea la notar, aceasta fiind  mult mai rapidă decât cea la instanță, deci e prima opțiune. Notarul va cita toți posibilii moștenitori, va face acte de verificare a bunurilor din masa succesorală și va emite apoi documentele privind moștenirea.

La instanță, lucrurile sunt ceva mai complicate: trebuie redactată cererea de chemare în judecată, trebuie depusă cererea la instanță, plătită taxa de timbru, pe urmă răspuns la apărările pârâtului, trebuie realizate niște expertize, așteptată soluția instanței... Ehee! Unde mai pui că după soluția primei instanțe poate veni apelul.

Cât costă succesiunea? Ce anume trebuie să plătești?

„Depinde foarte mult de unde se face succesiunea, dacă ea implică și partaj sau doar constatarea calității de moștenitor și multe altele”.

Dacă mergi la notar, calculul se face în funcție de valoarea bunurilor moștenite. Taxele sunt incluse în Grila notarilor, astfel încât să nu existe suspiciunea că acestea ar putea fi... umflate. „În general, notarii au un onorariu de aproximativ 1% din valoarea moștenirii”, precizează avocatul.

Taxele la instanță sunt mai mari, dacă se ajunge la succesiune și partaj în tribunal: taxa de timbru (datorată statului) de până la 5% din valoarea moștenirii, la care se adaugă onorariul avocațial – în funcție de complexitatea cauzei – precum și taxele expertizelor judiciare administrate la instanță: expertiză topografie, expertiză evaluatorie, onorariile experților fiind, în medie, de 2.000 – 3.000 Lei, dar depinzând mult de bunurile care fac parte din moștenire.

Pe lângă taxele percepute de notar sau instanță, mai trebuie plătit și un impozit la stat de 1%. Potrivit legii, moștenitorii sunt scutiți de impozit dacă succesiunea este dezbătută în cel mult doi ani de la deces.

Dacă unul dintre moștenitori refuză să facă succesiunea ce e de făcut?

În acest caz este necesar ca moștenirea să se facă la instanță. În general, notarii nu continuă succesiunea fără toți moștenitorii, îndrumând moștenitorii către tribunal.

Așa că, deși succesiunea în instanță e mai complicată și mai scumpă decât cea făcută la notar, uite că uneori e necesară, fiind singura opțiune atunci când moștenitorii nu se înțeleg sau când unu dintre ei nu vrea să se prezinte la notar.

Se poate pierde dreptul la succesiune?

Da, dreptul la moștenire se poate pierde în câteva situații. De exemplu:

1. Când succesiunea nu e acceptată în termenul de 1 an de la data decesului. Aceasta e cea mai frecventă cauză de pierdere a dreptului la moștenire.

2. Se poate pierde și prin dezmoștenire, atunci când defunctul care are boală pe neamuri își face un testament pentru înlăturarea acestora de la moștenire.

Cu toate acestea, unii moștenitori nu pot fi îndepărtați total. De exemplu, copiii pot anula un testament care îi dezmoștenește total, având ceea ce legea numește o rezervă succesorală, constând în 1/2 din ce ar fi moștenit dacă nu ar fi existat acel testament care îi prejudiciază. Deși nu vor mai moșteni tot, ci doar 1/2 din ce li s-ar fi cuvenit, moștenitorii rezervatari beneficiază de această protecție. Desigur, dacă au acceptat moștenirea în termenul de 1 an. Moştenitorii rezervatari sunt soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului.

3. Se mai pierde pentru ceea ce se numește „nedemnitate".

Astfel, este nedemnă de a moşteni:

• o persoană condamnată penal pentru că l-a omorât sau a încercat să-l omoare pe deținătorul moștenirii sau pe un alt succesibil;
• o persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
• o persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
• o persoana care, prin dol (adică prin inducerea în eroare, prin mijloace viclene) sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

„Regulile și termenele cu privire la nedemnitate  sunt stabilite de Codul civil. Orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moşteniri, dar sunt și câteva excepții, când, de exemplu, hotărârea de condamnare e dispusă după ce trece acest termen”.

Ce se întâmplă cu economiile din bancă ale persoanei decedate?

Economiile din bancă sunt și ele parte din moștenire. Notarul sau instanța face interogări la toate băncile, iar banii din conturi vor fi trecuți în Certificatul de moștenitor sau în Hotărârea instanței. Deci stai liniștit, banii nu rămân ai băncii, ci îți revin tot ție.

Că tot veni vorba de bănci, dacă răposatul făcuse un împrumut pe care nu-l achitase înainte să închidă ochii, moștenești și datoriile. Vezi aici cum rezolvi problema creditului după deces.

Dacă există un testament, mai e nevoie să faci succesiunea? 

Da, chiar și în prezența unui testament tot trebuie să faci succesiunea. Este necesar ca notarul sau instanța să constate prezența acelui testament, validitatea lui și să emită certificatul de moștenitor sau hotărârea instanței. Simplul testament nu ne face automat moștenitori, unde mai pui că acesta poate fi și atacat.

Se poate renunța tacit la moștenire? 

Da, dar nu este recomandat. Dacă defunctul avea datorii mari sau probleme cu bunurile și nu vrei să rămâi tu cu ele pe cap, sfatul avocatului este ca renunțarea la moștenire să se facă în mod expres, tot la notar. 

În concluzie...

E necesar să accepți moștenirea și participi la dezbaterea succesiunii. Asta dacă vrei să vinzi un bun din moștenire, dacă vrei să ai acces la banii din contul răposatului sau dacă vrei să nu te pui rău cu ceilalți moștenitori și să fii târât prin tribunale.

„Mai e recomandat să faci succesiune și dacă nu vrei să le lași copiilor și nepoților tăi ca moștenire o mulțime de probleme juridice pe care le va lua ani și bani mulți să le descâlcească”, conchide Av. Loredana Costina.