Ce se consideră hărțuire la locul de muncă? * Cum te poate afecta hărțuirea la job? * Ce trebuie să faci dacă ești hărțuit? * Ce obligații au angajatorii pentru combaterea hărțuirii la job și ce sancțiuni riscă dacă nu iau măsuri?
Toți oamenii au dreptul la demnitate la locul de muncă, la un mediu de lucru sănătos, fără acte de hărțuire. O spune Constituția României, o spune și Codul Muncii. Cu toate acestea, potrivit statisticilor Ministerul Muncii, fenomenul hărțuirii la locul de muncă a luat amploare în ultimii 10 ani: în 2023 au fost înregistrate 511 reclamații, cu 374 mai multe decât în 2014.
În acest articol ne propunem să informăm atât angajații, cât și angajatorii care sunt riscurile acestui comportament nociv și care sunt mijloacele pe care le au la îndemână ca să-l oprească. Întâi și întâi, trebuie înțeles...
„Dispozițiile Metodologiei aprobate prin Hotărârea nr. 70/2023 stabilesc că hărţuirea este un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situaţiile în care unei persoane i se solicită să se angajeze în activităţi sexuale ca o condiţie a angajării persoanei respective, precum şi situaţiile care creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor", spune Av. Loredana Costina (Corobană şi Asociaţii).
Hărțuirea poate fi pe plan orizontal (între colegi), cât și pe plan vertical (din partea șefului față de un subalten sau viceversa) și are mai multe forme:
„Este interesant că Metodologia numește și comportamente care nu sunt hărțuire, poate tocmai pentru că definiția hărțuirii este atât de extensivă, cu atât de multe posibile situații", transmite Loredana Costina. Deci e important să ştii şi...
În relația angajator-angajat, nu constituie hărţuire:
O tachinare între colegi nu se consideră hărțuire dacă se respectă regula „la o glumă despre Ionel trebuie să râdă și Ionel".
De asemenea, un flirt se deosebește de hărțuire dacă spui „nu", iar șeful sau colegul se oprește.
Negative, bineînțeles. O persoană care este umilită, amenințată, hărțuită și tratată urât în mod constant ajunge să își piardă încrederea în sine, să nu mai dea randament la serviciu, să aibă probleme de sănătate fizică și psihică (dureri de cap, pierderea poftei de mâncare, tulburări de vedere, de somn, probleme cu inima, depresie etc.), să devină singuratic, neliniștit, furios. Ca să nu se ajungă aici, iată...
În primul rând, să nu pleci capul și să nu taci.
Poți începe prin a sesiza problema la nivel intern, în cadrul firmei în care lucrezi, astfel:
Avocatul transmite că, în același timp cu sesizarea angajatorului sau separat, ai dreptul să te adresezi instituțiilor externe, și anume la:
„Pentru că hărțuirea ține de aplicarea dispozițiilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, printre alte acte normative, ar trebui ca hărțuirea să poată fi dovedită cu orice mijloace de probă", spune Loredana Costina.
Sfatul specialistului este să păstrezi materialele care dovedesc hărţuirea (fotografii, mesaje, e-mailuri, bileţele, cadouri), să ţii un jurnal cu date, nume, conversaţii, martori, frecvenţa comportamentelor deranjante, să înregistreze audio și video persoana care te hărţuieşte (chiar și fără acordul ei). „Chiar dacă înregistrarea unei persoane fără acordul ei face adesea ca proba să fie inadmisibilă în instanțele de judecată în materie civilă, cred că în cazul hărțuirii vom vedea încuviințarea oricăror mijloace de probă".
Până pe data de 17 aprilie 2024 sunt obligați să implementeze in Regulamentul de ordine interioara (ROI pe scurt) un ghid cu privire la prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă. „Ei trebuie să se asigure că au implementat o metodologie privind aceste fapte, că au diseminat în rândul salariaților această metologie, că au numit Persoana responsabilă/Comisia de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire, numită prin act administrativ al conducătorului instituţiei/angajatorului", transmite avocatul.
Metodologia numește următoarele obligații pentru angajator:
a) se asigură că prevederile ghidului sunt aduse la cunoştinţa salariaţilor;
b) se asigură de implicarea tuturor angajaţilor în eliminarea situaţiilor de hărţuire pe criteriu de sex şi hărţuire morală la locul de muncă, prin crearea unei abordări pragmatice în gestionarea acestui tip de situaţii;
c) se asigură de crearea tuturor pârghiilor necesare pentru ca toate situaţiile de comportament necorespunzător să fie semnalate şi soluţionate, fără a depinde doar de plângerile depuse de angajaţi;
d) se asigură că incidentele în care se susţine existenţa hărţuirii sunt investigate cu maximă seriozitate şi raportate în conformitate cu normele legale în vigoare;
e) conducătorul instituţiei/angajatorului desemnează prin act administrativ o persoană responsabilă/constituie o comisie pentru primirea şi soluţionarea plângerilor/sesizărilor, denumită în continuare comisia;
f) se asigură că angajaţii conştientizează că vor fi ascultaţi în situaţiile pe care le expun, că nu au constrângeri, de nicio natură, pentru a comunica starea de fapt, precum şi că situaţiile prezentate sunt confidenţiale şi analizate cu atenţia cuvenită;
g) asigură constituirea registrului de semnalare a cazurilor unde vor fi înregistrate plângerile/sesizările - registrul va conţine număr de înregistrare, faza hărţuirii, soluţii identificate;
h) demarează toate acţiunile necesare pentru a se asigura că toţi angajaţii care se dovedesc vinovaţi de cazurile confirmate de hărţuire sunt sancţionaţi în conformitate cu prevederile legale şi asigură toate măsurile de protecţie a victimei.
Consiliul Național pentru Combaterea discriminării poate sancționa contravențional un angajator care nu respectă aceste obligații (mai exact, obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă) cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.
Dacă angajatorul merge mai departe, la stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă, atunci răspunde cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sau, după caz, instanța de judecată, poate obliga partea care a săvârşit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii de constatare, respectiv al sentinţei judecătoreşti.
De asemenea, instanța de judecată, dacă angajatul optează pentru formularea unei acțiuni în instanță, poate, în condiţiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.
Măsurile de la litere a) și e) pot fi dispuse și de către Consiliului pentru Combaterea Discriminării.
„În teorie, persoana hărțuită poate cere daune materiale și daune morale, inclusiv suma necesară pentru consilierea psihologică. Cuantumul acestora rămâne însă o chestiune discutabilă, legislația noastră lăsând la aprecierea instanței, pe criterii care nu sunt extrem de clare, cuantumul daunelor morale. Așadar, ține atât de salariat, care trebuie să dovedească amploarea daunelor psihologice create, cât și de instanța de judecată, care apreciază, uneori subiectiv, asupra acestora", explică avocatul.
Avem în jurisprudența română câteva cazuri de hărțuire la locul de muncă, soluționate favorabil salariatului. De exemplu...
Curtea de Apel București a menținut o sentință a Tribunalul București (Sentința civilă nr. 6858, Ședința Publică de la 30 Iunie 2016), prin care a constatat hărțuire la locul de muncă fapta angajatorului care, printre altele, a dispus restricționarea accesului reclamantului la platforma de lucru timp de trei săptămâni. Compania pârâtă nu a făcut o investigație serioasă și s-a tras concluzia superficială că nemulțumirile reclamantului rezultă din faptul că fost evaluat prost la ultima evaluare. Instanța a acordat reclamantului daune morale în cuantum de 45.000 Lei.
Iar prin Decizia civilă nr. 1082/07.03.2018, definitivă, Curtea de Apel București i-a dat dreptate și a încuviințat plata de daune morale în cuantum de 18.000 de lei către un salariat căruia i se aplicaseră peste 8 sancțiuni disciplinare în numai 4 luni pe motiv că întârzia câteva minute la muncă. Asta în condițiile în care se deplasa cu dificultate, în cârje, după ce suferise o intervenție chirurgicală la genunchi.
„Este de remarcat că aceste hotărâri au fost date înainte de apariția Hotărârii despre care discutăm mai sus și a Metologiei în cauză, așadar ne putem aștepta la o înmulțire a cazurilor de sancționare a angajatorului și la daune morale mai mari", este de părere Av. Loredana Costina.
În încheiere, te încurajăm să reclami orice formă hărțuire la locul de muncă. După cum vezi, ai pârghiile necesare pentru a face asta, iar legea e de partea ta. Iar dacă ești angajator, te sfătuim să tratezi cu seriozitate fiecare reclamație în parte și să combați pe viitor astfel de comportamente nocive. Un mediu de lucru liniștit, în care toată lumea respectă pe toată lumea va conta mult pentru productivitatea companiei tale.