Ce beneficii personale și profesionale îți aduce voluntariatul

Ce spune legea voluntariatului? * De la ce vârstă poți deveni voluntar? * Unde poți găsi programe de voluntariat? * Cum te ajută voluntariatul în carieră?

Cum se prezintă România la capitolul voluntariat în zilele noastre?

Dacă în țările din Europa de Vest, voluntariatul e ceva obișnuit, iar oamenii își rup din timpul lor pentru a-i ajuta pe alții fără să clipească și să aștepte ceva în schimb, în România cifrele arată cam așa: 

• Potrivit unui studiu realizat în 2024 de UniBuc Consult (Serviciul de Training și Consultanță al Universității din București) împreună cu Kaufland România și compania de cercetare iSense Solutions, chiar dacă 92% dintre români apreciază voluntariatul, doar 5% se implică în această activitate constant. 
• Conform unui alt raport din 2024, al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile de data aceasta, în România există aproximativ 127.000 de ONG-uri (asta înseamnă cam 6,7 ONG-uri la mia de locuitori). Astfel, țara noastră are o rată sub media UE de 9,41 și sub țări ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2) sau Germania (7,6). Dar suntem la același nivel cu Portugalia (6,7) și peste Polonia (3,8), Grecia (0,4) sau Irlanda (5,2). În același raport se arată că aproximativ 50% dintre români au încredere în ONG-uri, că 1 din 3 români a interacționat cu un ONG, iar 1 din 4 români a făcut cel puțin o donație către un ONG în 2023.

Chiar dacă cifrele de mai sus nu arată un nivel prea mare de implicare, „voluntariatul continuă să se dezvolte şi la noi, şi devine tot mai prezent ca opţiune pentru tineri, în mod special", spune Maria Culescu, Preşedinte al Asociaţiei M.A.M.E. 

„Observ că adolescenţii şi studenţii sunt tot mai motivaţi să-şi dedice timpul şi energia unor cauze sociale. Pentru ei, voluntariatul nu este doar o activitate extraşcolară, ci o oportunitate de dezvoltare personală, de formare și de a face pe lângă a învăţa. Astăzi, tot mai mulți tineri aleg voluntariatul din dorința de a face bine, de a sprijini comunitatea din care fac parte, dar şi pentru a dobândi competențe și abilități noi care îi formează profesional, pentru experiența câștigată și conectarea cu alți voluntari. 

Astfel, eu spun cu toată convingerea că românii vor să facă voluntariat. Poate nu toţi cu aceeaşi regularitate sau constanţă, însă cu un scop comun, acela de a aduce schimbarea în lumea în care trăiesc".

De ce nu se înghesuie mai mulți români să facă voluntariat?

• din pricina culturii antivoluntariat generate de traumele din perioada anilor '70-'80 când „munca voluntară"... numai voluntară nu era. Așa că unii adulți care au prins vremurile alea și aud cuvântul „voluntariat" se gândesc că iar îi cheamă la câmp pe caniculă la scos cartofii.
• din pricina lipsei de timp sau din cauza altor obligații;
• deoarece consideră că statul cu ale sale instituții ar trebui să rezolve problemele societății („că de-aia plătim taxe, domn'le!");
• din pricina lipsei de informare: mulți români nu cunosc cadrul legal sau oportunitățile de voluntariat, adică nu știu că există o lege a voluntariatului (adoptată în 2014), nu știu unde pot găsi un program de voluntariat, cum se pot înscrie, ce pași trebuie să urmeze, ce beneficii pot obține etc.). Asta și pentru că voluntariatul nu e promovat suficient în școli, în instituții publice sau la locul de muncă.

Eh, dacă vrei să faci un bine, dar nu știi încă unde și cum, te informăm noi. 

Ce spune legea voluntariatului? 

Conform Legii 78/2014, care e mai clară și mai apropiată de standardele europene decât prima lege din anul 2001 (care a fost abrogată): 

• voluntariatul este o activitate benevolă neremunerată, făcută de o persoană fizică pentru binele comunității, desfășurată prin organizații-gazdă precum ONG-uri, instituții publice sau alte organizații non-profit fără scop lucrativ și se bazează (musai) pe un contract scris.  

Contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele informații esențiale:

1. Identitatea părților: numele tău, voluntarul, și numele organizației-gazdă (Asociația/Fundația/Uniunea/Federația);
2. Obiectul activității: ce activități vei desfășura ca voluntar;
3. Durata și programul: perioada (zile/săptămâni/luni/ani) și intervalul orar în care vei desfășura activitatea de voluntariat;
4. Drepturile și obligațiile tale, ca voluntar;
5. Drepturile și obligațiile organizației-gazdă;
6. Beneficiile materiale sau facilitățile oferite: chiar dacă activitatea de voluntariat nu se plătește, ca voluntar poți beneficia, de exemplu, de transport, de masă, de echipament de lucru etc. 
7. Răspunderea părților: cine răspunde în cazul unor incidente sau daune;
8. Modalitatea de încetare a contractului: cum poți tu sau organizația să încheie colaborarea.
9. Semnătura părților și data încheierii contractului.

• înainte de începerea activității, contractul trebuie înregistrat într-un registru de evidență a voluntarilor deținut de organizația-gazdă.
• ca voluntar vei avea o fișă de prezență dedicată unde vor fi menționate tipurile de activități și numărul de ore de voluntariat desfășurate.
• la finalul activității, organizația-gazdă trebuie să-ți elibereze un certificat de voluntariat (eventual și un raport de activitate). Certificatul de voluntariat este practic diploma ta de „supererou” pentru faptele bune pe care le-ai făcut.

Atenție!  Voluntariatul nu-i „muncă mascată”, adică nu poate fi folosit ca un truc prin care un ONG să te pună la treabă gratis în loc să-ți facă un contract de muncă sau de prestări servicii plătite.

Dacă simți cumva că-ți sunt încălcate drepturile:

• discută cu persoana care coordonează voluntarii, cu managerul proiectului sau cu președintele ONG-ului. De obicei, orice problemă se rezolvă intern, fără tam-tam;
• poți face o plângere la Inspectoratul Teritoral de Muncă din județul tău dacă observi că organizația folosește voluntariatul ca muncă mascată (înlocuiește un post plătit cu voluntari) sau nu respectă contractul;
• poți sesiza Avocatul Poporului sau poți trimite o petiție către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (care coordonează politicile privind voluntariatul) pentru situații mai serioase sau...
• poți depune o sesizare la CNCD dacă ai fost discriminat în perioada voluntariatului (pe criterii de vârstă, gen, dizabilitate, etnie etc.). 

Apropo, în 2024, pentru a proteja voluntariatul de nereguli și abuzuri, au fost introduse în Legea 78/2014 amenzi contravenționale între 10.000 și 20.000 lei.

De la ce vârstă poți deveni voluntar?

Potrivit Legii Voluntariatului nr. 78/2014, orice persoană fizică poate desfăşura activităţi de voluntariat. Actul normativ nu stabileşte o vârstă minimă explicită, însă este necesar acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali pentru minorii sub 18 ani. „În cadrul Asociaţiei M.A.M.E., de exemplu, avem voluntari care au vârsta de 16 ani și se implică activ şi responsabil în proiectele noastre", spune Maria Culescu.

Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru a deveni voluntar?

Să te înscrii ca voluntar într-o organizație și să te implici în acțiuni de voluntariat nu e deloc complicat, însă trebuie să respecți câțiva pași. 

„Pentru început este foarte important ca viitorul voluntar să știe foarte bine ce-și dorește să facă, care este domeniul vizat și care sunt abilitățile și competențele pe care le stăpânește", spune Președinta Asociației M.A.M.E.

„Odată stabilite clar aceste aspecte, poate demara un research online pentru a găsi organizația sau programul care răspunde cel mai bine așteptărilor pe care le are persoana ce dorește să facă voluntariat. Procesul de selecție diferă de la o organizație la alta, în funcție de procedurile interne pe care acestea și le stabilesc.

Dar pot să dau ca exemplu cum procedăm noi, la Asociația M.A.M.E.:

• persoanele care doresc să se implice ca voluntari în cadrul proiectelor trebuie să înainteze o scrisoare de intenție, împreună cu CV-ul actualizat, pe adresa oficială de email a organizației;
• potențialul voluntar va fi contactat de către coordonatorul de voluntari și vor stabili de comun acord o întâlnire pentru a discuta în detaliu despre activitățile și proiectele în care se poate implica. În cazul unui rezultat pozitiv al întâlnirii...
•  voluntarul va completa un formular de înscriere, va semna contractul de voluntariat și i se va stabili o fișă cu atribuții;
•  ulterior, va fi informat despre regulile interne ale organizației, se vor stabili programul, activitățile și frecvența acțiunilor de voluntariat. Fiecare voluntar are o fișă de prezență dedicată unde vor fi menționate tipurile de activități și numărul de ore de voluntariat desfășurate". 

Unde poți găsi programe de voluntariat? 

Există mai mai multe site-uri și platforme naționale precum:

• www.voluntariat.ro;
• www.euvoluntar.ro, cea mai cunoscută platformă națională de voluntariat;
• www.voluntaripentruromania.ro.

Poți accesa diverse grupuri și pagini ale organizațiilor neguvernamental pe rețelele de socializare.

Dacă ești student, poți contacta universitățile care dezvoltă programe de voluntariat. Exemple: Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca are programul „Voluntar la UBB” (prin care studenții participa la activități culturale, de arhivă, muzeale, organizare evenimente sau alte proiecte universitare); Universitatea de Vest din Timișoara recunoaște voluntariatul formal, adică studenții pot primi credite transferabile pentru activitățile de voluntariat; la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu există programul „Voluntar@ULBS” (prin care studenții își pot oferi ajutorul în proiecte interne sau externe și primesc certificat oficial la final); la Universitatea din București studenţii și masteranzii pot aplica la stagii de cercetare voluntară, lucru care le permite să acumuleze experiență academică. 

De asemenea, există și programe internaționale precum: www.youth.europa.eu, Erasmus+Volunteering.

Cum alegi domeniul potrivit pentru tine?

Plaja de domenii în care poți face voluntariat e vastă:

• Social și umanitar: ex. poți ajuta copiii, bătrânii, persoanele cu dizabilități, refugiații;
• Sănătate: ex. poți dona sânge, te poți implica în campanii de prevenție, poți face voluntariat prin spitale sau centre de recuperare;
• Educație și cultură: poți preda cursuri pentru copiii sau tinerii din medii defavorizate sau din centrele de plasament, poți organiza evenimente culturale, expoziții sau spectacole;
• Mediu și ecologie: poți curăța parcuri, planta copaci sau organiza/participa la campanii de reciclare,  pentru protecția mediului;
• Protecția animalelor: poți face curat în adăposturi de câini, pisici, cai etc., poți organiza sau participa la campanii de adopții, sterilizare, strângeri de fonduri;
• Civism și activism: te poți implica în campanii de conștientizare, în proiecte pentru drepturile omului etc.

„Dar alegerea domeniului potrivit ţine de valorile personale, interesele, talentele fiecăruia şi dorinţa de implicare. Dacă unui viitor voluntar nu îi este clar încă domeniul ideal, îi sugerez să-și pună câteva întrebări: Ce îmi place să fac?, Pe cine vreau să ajut?, La ce mă pricep?, Cât timp pot aloca acestui tip de activitate?”, recomandă Maria Culescu.

„De exemplu, la noi în asociaţie, coordonatorul de voluntari oferă suport personalizat pentru identificarea celei mai potrivite ramuri de implicare."

Ce beneficii personale si profesionale îți aduce voluntariatul?

„La nivel personal, voluntariatul îţi poate reda încrederea în tine şi în forţele proprii. În cei peste 16 ani de implicare în Asociaţia M.A.M.E., am văzut voluntari care şi-au dezvoltat empatia, sentimentul de apartenenţă la o comunitate, abilităţi de comunicare şi organizare. Ei au ajuns să colaboreze cu persoane care împărtăşesc aceleaşi valori, să îşi extindă cercul de prieteni şi să se simtă utili". 

Din punct de vedere profesional, voluntariatul te ajută să deprinzi lucrul în echipă, să dobândești sau să-ți îmbunătățești abilitățile soft precum: comunicarea, organizarea, responsabilitatea, luarea de decizii, să înveți cum să acționezi și să reacționezi în situații de criză, să îți alegi mai ușor drumul în carieră, pentru că poți identifica domeniul și meseria care ți se potrivesc cel mai bine. 

Una sau mai multe activități de voluntariat „dau bine la CV" și te ajută să ai întâietate în fața altor aplicanți când candidezi pentru un loc de muncă. Gândește-te că, dacă un angajator vede că ai fost dispus să muncești cu entuziasm fără bani, sigur își imaginează că o să muncești cu și mai mult spor dacă ești plătit.

În concluzie... „voluntariatul este una dintre cele mai autentice forme de implicare civică  care generează efecte reale în comunitate, deoarece se pot reduce dezechilibrele şi inegalităţile sociale şi poate creşte accesul la resurse, oportunităţi şi sprijin pentru persoanele sau grupurile marginalizate", mai transmite Președinta Asociației M.A.M.E.

„Plata” nu vine în bani, dar valorează mult mai mult. Îți faci prieteni pe viață și ajungi să simți bucuria altora ca și cum ar fi a ta (ți-o spune cineva care face voluntariat de cincisprezece ani). Deci dacă ai timp și/sau abilități pe care le poți pune la bătaie, îți recomandăm să te înscrii într-un program de voluntariat, căci iată: e nevoie de tine!