Există rate după moarte? Află ce se întâmplă cu creditul după deces
Ce se întâmplă cu un împrumut dacă titularul creditului moare? * Cine ar trebui să plătească creditul după moartea împrumutatului? * Cum să nu plătești un credit moștenit?
Peste un milion patru sute cincizeci de mii de români au rate la bancă (potrivit unui raport statistic al BNR), iar unii mor înainte să le achite integral. De multe ori moștenitorii nu știu cum să procedeze cu datoriile neplătite de către defunct, așa că i-am adresat Loredanei Costina, Avocat Fondator Corobană și Asociații – Societate civilă de avocați, câteva întrebări în legătură cu situațiile juridice care apar odată cu decesul unei rude apropiate care a făcut un împrumut bancar și ce trebuie să faci pentru a nu fi îngropat și tu. În datorii!
Se moștenesc și creditele sau doar banii, vila și piscina?
„Creditele se moștenesc doar dacă cel care poate să moștenească acceptă moștenirea, pentru că nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine, în temeiul art. 1.106 Cod civil”, spune Av. Loredana Costina. „E important deci de reținut că un credit nu se moștenește automat. Un posibil moștenitor poate să aleagă să nu accepte moștenirea dacă știe că defunctul a avut mai multe datorii decât bunuri și bani”. Cu alte cuvinte, dacă după decesul unei rude apropiate, te-ai alege cu mai multe datorii decât bunuri, tu, ca moștenitor, nu ești obligat să achiți împrumutul din propriul buzunar. Până la urmă, moștenirea trebuie să fie ceva pozitiv, nu? Însă, dacă accepți moștenirea, atunci nu poți accepta doar bunurile, iar ratele la bancă să le plătească cine-o vrea. Moștenirea se acceptă în ansamblul ei: activul (bani și bunurile) și pasivul (creditele la bancă sau IFN-uri, datoriile la vecinul de la 2 sau la chioșcul de unde își lua răposatul țigări și cafea pe caiet etc.).
„Trebuie știut că moștenitorul este protejat suplimentar și în situația în care acceptă o moștenire unde sunt și bunuri, bani, dar și credite, datorii, pentru că el nu trebuie să plătească datoriile decât în limita bunurilor și banilor pe care îi moștenește, în temeiul art. 1.114 Cod civil”, explică Av. Loredana Costina.
Carevasăzică banca poate pune poprire sau sechestru doar pe bunurile moștenite?
„Legea spune că moștenitorii răspund pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral (care înseamnă atât drepturile, cât și obligaţiile defunctului şi care formează obiectul dreptului de moştenire al succesorilor săi), proporțional cu cota fiecăruia (art. 1.114 Cod civil). Drept urmare, ca regulă generală, banca poate pune poprire sau sechestru numai pe bunurile moștenite”.
Dar sunt și excepții. O excepție ar fi situația în care moștenitorul vrea să facă el o... șmecherie acolo și vinde imediat după decesul rudei bunurile din patrimoniul succesoral ca mai apoi să-și pună banii „picați din cer” la saltea sau în propriul cont. Sau cumpără cu banii pe care îi ia din vânzarea unui bun moștenit un alt bun pe numele său. „În acest caz, banca poate pune poprire sau sechestru și pe banii din contul moștenitorului sau pe bunurile moștenitorului care au fost cumpărate cu banii din moștenire, în temeiul art. 1.114 alineatul (4) din Codul civil”. O altă excepție e situația în care un posibil moștenitor, cu bună știință, dar cu rea-credință, sustrage sau ascunde bunuri din patrimoniul succesoral. „Acesta poate fi obligat să plătească datoriile moștenirii cu bunurile proprii, chiar dacă nu a acceptat în mod expres moștenirea, fiind în situația unei acceptări forțate a moștenirii, și va răspunde pentru datorii inclusiv cu bunurile proprii, în temeiul art. 1.119 Cod civil”, adaugă Av. Loredana Costina. Deci gândește-te de două ori înainte de a încerca să fentezi legea.
Acoperă asigurarea încheiată odată cu solicitarea creditului datoria la bancă?
„Dacă există un contract de asigurare între bancă și cel împrumutat, creditul trebuie să se acopere în primul rând din valoarea asigurării, iar moștenitorul nu mai trebuie să plătească ratele”. Rudele caută contractul de împrumut al defunctului, anunță banca în cel mai scurt timp despre moartea acestuia prin prezentarea unei copii după certificatul de deces (pentru a nu crea datorii suplimentare: dobânzi și penalități pentru încălcarea graficului de rambursare), iar banca anunță societatea de asigurare cu care s-a încheiat polița atunci când s-a făcut împrumutul bancar. După caz, societatea de asigurări poate cere la rândul ei o copie după certificatul de deces înainte de a vărsa banii în contul băncii deținut de titular pentru a stinge datoria acestuia.
Este important, așadar, să știi că există această asigurare pentru care s-a plătit lună de lună și că trebuie să te folosești de ea pentru a stinge restul datoriei către bancă. Nu uita să soliciți și să verifici închiderea contului inactiv, pentru că se poate întâmpla ca banca să nu-l închidă automat după anunțarea decesului titularului și… până e gata succesiunea, constați că răposatul trebuie să se scoale din morți ca să-și achite comisioanele de administrare a cardului care continuă să se adune.
„Trebuie avut în vedere că stingerea datoriei bancare de către asigurator este valabilă doar dacă asigurarea acoperă întregul credit, iar situațiile particulare pot fi variate, în funcție de contractul semnat cu banca și de tipul de asigurare, dar și de limitele acesteia." Au fost, de exemplu, cazuri în care societățile de asigurare au anulat polițele atunci când clienții au dat declarații false privind starea lor de sănătate în momentul în care au solicitat un credit sau au recurs la suicid după ce au obținut împrumutul. Mai există și cazuri în care polițele de asigurare acoperă doar decesul prin accident, nu și pe cel din cauze naturale sau viceversa. În cazul în care s-a contractat un credit bancar, dar nu s-a încheiat o poliță de asigurare a acestuia, moștenitorii răspund pentru plata creditului în limita moștenirii primite, adică nu vor plăti mai mult decât le-a lăsat defunctul.
Ce se întâmplă în cazul în care valoarea asigurării nu acoperă integral creditul?
„Dacă valoarea asigurării nu acoperă integral creditul moștenit, atunci creditorul se poate îndrepta împotriva moștenitorului pentru a-și acoperi datoria din bunurile moștenite. Dacă nici cu bunurile moștenite nu se acoperă datoria, pierderea aceasta e a creditorului (banca, IFN-ul), pentru că moștenitorul nu răspunde cu bunurile din afara moștenirii.”
Fără moștenire = fără credit?
„Poți renunța la o moștenire, dar trebuie să renunți la întreaga moștenire, atât la credit/locuința în rate pe care ai putea să le moștenești, cât și la banii și celelalte bunuri pe care poate ai vrea să le moștenești”, spune Av. Loredana Costina. Așadar, e de reținut că nu poți să renunți selectiv la ce nu îți place (cerceii ăia demodați sau ratele la bancă) și să accepți doar ce-ți convine (Mercedesul din parcare), deoarece moștenirea se acceptă în ansamblul ei.
Poți să renunți la moștenire fără niciun motiv, doar pentru că așa vrei, în două moduri:
a) În mod expres: mergi la notar și dai o declarație de neacceptare a moștenirii (în temeiul art. 1.111 Cod civil), aceasta fiind varianta cea mai sigură, care te scutește de probleme în viitor și
b) În mod tacit: nu folosești bunurile sau banii, deloc, în nicio formă. În acest caz, după ce trece un an de la data decesului defunctului, legea te consideră persoană care a renunțat la moștenire.
Atenție! Asta nu înseamnă că după un an poți începe să folosești bunurile. Renunțarea la moștenire în mod tacit înseamnă că nu folosești nimic niciodată, never ever. Nu de alta, dar dacă îți trece prin minte să înstrăinezi bunurile sau să le folosești în vreun fel la un moment dat, înseamnă că accepți moștenirea, tot tacit, și suporți consecințele.
Cui îi va reveni moștenirea dacă renunți la ea?
„În cazul în care renunțați, moștenirea se consideră vacantă și îi revine statului sau unității administrativ-teritoriale (adică orașului, comunei, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii)."
Ce e de făcut dacă banca pune presiune pe urmașii celui decedat pentru achitarea creditului?
„Există situații în care instituțiile bancare forțează acceptarea moștenirii, îndreptându-se împotriva moștenitorilor deși aceștia nu au acceptat expres moștenirea. Uneori băncile sau IFN-urile încearcă să dovedească faptul că moștenirea a fost acceptată în mod tacit dacă renunțarea nu s-a făcut în mod expres. Este o situație la care moștenitorii trebuie să fie atenți". Așa cum spunea avocatul mai sus, cel mai sigur este să renunți la moștenire printr-un act notarial, ca să nu te doară capul. Și nu uita că nimeni nu poate obliga succesibilul să accepte moștenirea. „Mai sunt situații în care băncile interpretează clauzele din contractele de asigurare a creditului în caz de deces în sensul că nu acoperă toată datoria, precum și situații în care băncile se îndreaptă împotriva soției sau soțului defunctului pentru întregul bun (un apartament, de exemplu, deși imobilul respectiv este deținut în proporție de ½ de soția sau soțul defunctului ca bun al său)". În aceste cazuri, Av. Loredana Costina transmite că aveți dreptul să formulați contestație la executare și, chiar dacă urmează un proces anevoios și de durată, aveți șanse mari să câștigați.
Concluzia
După ce am stat de vorbă cu Av. Loredana Costina, am ajuns la concluzia că cel mai bine este să ai grijă ce decizii iei atunci când ești în viață, că pe urmă... Așadar, ca viitor debitor (împrumutat), trebuie să citești cu mare atenție clauzele din contract atunci când soliciți un credit și să închei o poliță de asigurare în caz de deces. Asta dacă vrei ca cei rămași după ce nu vei mai fi să te pomenească... de bine. N-ar fi rău să apelezi la ajutorul unui avocat dacă nu înțelegi ceva din contractul de împrumut în loc să semnezi ca primarul.
31.463 vizualizari Autor Raluca Cincu 09.02.2022