Ce servicii stomatologice pot fi decontate de catre CNAS?
5 sfaturi despre cum să ne îngrijim dantura * De ce nu merg românii din timp la stomatolog? * Câte carii pot fi tratate anual din banii decontați de CNAS?
Studiile despre dinții românilor realizate între 2011 și 2021 de Institutul Național de Sănătate Publică sau de diverse companii de sondare și cercetare a pieței arată că ai noștri se spală pe dinți cam rar și merg la stomatolog cam târziu, de obicei când îi urcă durerea de măsele pe pereți.
- Anul 2011: 19% dintre români nu se spală deloc pe dinți, iar 66% dintre români nu merg la dentist;
- Anul 2014: 32% dintre români nu se pot hrăni cum trebuie din cauza problemelor de masticaţie, iar periuța de dinți este schimbată cu una nouă cam la doi ani;
- Anul 2016: 9% dintre români nu au vizitat niciodată un stomatolog, 80% dintre români au probleme dentare, iar 33% dintre conaționali își pierduseră deja 3 dinţi până la vârsta de 40 de ani
- Anul 2017: doar 2% dintre părinții români îşi duc copiii la dentist înainte de împlinirea vârstei de 7 ani, iar 3 din 10 români nu mai au niciun dinte al lor;
- Anul 2018: 400.000 de copii din România s-au spălat niciodată pe dinţi cu periuță și pastă;
- Anul 2021: 5 din 10 români nu au fost deloc la dentist de teama infectării cu noul Coronavirus.
Trist...
Cifrele mi s-au părut îngrijorătoare pentru secolul vitezei și al informației în care toate lumea pare că se preocupă de propria sănătate, așa că l-am întrebat pe domnul doctor Ali Mahdi, specialist în Implantologie dentară (Dental Implants&Esthetics), care este cauza pentru care românii nu se prezintă din timp la controale și tratamente stomatologice. Să fie teama? Să fie costul?
„Până la tratament, există prevenția. În primul rând, cu toții ar trebui să conștientizăm că igiena orală (atât a dinților, cât și a țesuturilor moi: gingii, limbă, obraji) este poarta către sănătatea corpului nostru, în special a tractului gastro-intestinal”, spune Dr. Ali Mahdi. Pe lângă aspectul inestetic al gurii și problemele digestive cauzate de „mestecatul în gingii” după pierderea dinților, bacteriile și toxinele bucale pot declanșa boli grave: artrită reumatoidă, cancer, pneumonie bacteriană sau endocardie infecțioasă, infarct și chiar demență. Un copil cu dantura bolnavă nu se dezvoltă cum trebuie, pentru că nu se poate alimenta corect.
5 sfaturi pentru a ne menține dinții sănătoși, fără carii
1. Cel mai bine este să ne spălam pe dinți de 2 ori pe zi, dimineața și seara (nu doar când avem întâlnire cu „iubi”), să folosim mai mult de două tuburi de pastă de dinți pe an și periuțe pe care să le schimbăm la 2-3 luni (dacă am fost bolnavi, este indicat să schimbăm periuța imediat după ce ne-am însănătoșit). Nu ne scobim între dinți, ci folosim dușul bucal și ața dentară pentru a scăpa de resturile de mâncare din spațiile interdentare.
2. Este indicat să reducem consumul de dulciuri: bomboane, prăjturi, sucuri negre sau colorate (cu bule sau fără bule), fructe confiate etc., pentru că bacteriile din gură transformă zaharurile în acizi care atacă smalțul. Alimentele acide (citricele, roșiile, murăturile) nu se vor consuma singure, ci ca parte a unei mese mai mari. Acizii tanici din cafea, din unele tipuri de ceai sau din vinul roșu pătează dinții, așa că fie reducem consumul acestor băuturi, fie ne asumăm atragerea tuturor privirilor bând vin cu paiul.
3. Este de preferat să consumăm brânzeturi (cresc nivelul pH-ului și conțin calciu și proteine care întăresc smalțul), iaurt (are probiotice, bune pentru gingii), mere, morcovi (sunt bogate în apă și cresc producția de salivă), țelină (conține vitaminele A și C, bune pentru gingii), migdale (conțin mult calciu și proteine, dar și foarte puțin zahăr) și multă apă!
4. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți semnificativ starea de sănătate a dinților, deoarece dispare senzația de gură uscată, crește secreția de salivă care remineralizează smalțul dentar, scade riscul de a face paradontoză sau cancer oral.
5. Este recomandat controlul stomatologic regulat, de 2 ori pe an, pentru curățarea profesională a dinților și pentru identificarea eventualelor probleme în stadii incipiente.
Ce ne ține departe de freza dentistului, odontofobia sau facturofobia?
Nu doar spălatul pe dinți este practicat cam rar în țara noastră, ci și mersul în vizită la dentist (la cabinet, nu la el acasă), iar asta ține și de educație. Încă din copilărie ar trebui să ne îngrijim dantura, să fim atenți la cel mai mic semn de îmbolnăvire a acesteia, să apelăm frecvent la medic. Aceste obiceiuri ar trebui transmise mai departe generațiilor viitoare.
„Majoritatea pacienților vin la stomatolog doar atunci când încep să se plângă de dureri provocate de carii sau când li se mișcă foarte tare un dinte din față. Un pic cam târziu... Am mulți pacienți de peste 45 de ani cu pierderi de dinți cauzate de boli parodontale grave, iar un dinte căzut este ca o piesă de domino: afectează și dinții adiacenți”, spune Dr. Ali Mahdi. „Unii au impresia că medicul se bucură atunci când înlocuiește un dinte natural cu implant (se gândesc că gata, se umple de bani domnu' doctor!), dar eu mă simt tare dezamăgit. De aceea le recomand tuturor să facă o vizită de rutină la fiecare 6 luni chiar dacă nu au dureri sau probleme vizibile, pentru că aceasta e o verificare standard (cum e ITP-ul la mașină) pentru a evita orice complicații ulterioare. Tot din 6 în 6 luni este recomandată și ingienizarea profesională (detartraj + periaj).”
Odontofobia - frica patologică de durere de dinți
De obicei, aceasta teamă este generată de o experiență anterioară negativă. Unii pacienți trecuți de vârsta de 30 de ani se plâng că au rămas cu frica aceasta din copilărie, de pe vremea extracțiilor cu genunchiu-n piept și fără anestezie din cabinetele școlare (am pățit!). Stările de panică, transpirația abundentă sau senzația de gol în stomac se pot declanșa și la o simplă trecere pe lângă un cabinet stomatologic (dacă mai și vine din interior „mirosul de dentist”...), iar acest lucru se pare că îi determină pe oameni să evite mersul la control și tratament sau să-l amâne până când starea de sănătate a dinților se deteriorează foarte mult. Dr. Ali Mahdi a observat și concluzionat că cei mai fricoși pacienți sunt bărbații.
Puteți ameliora odontofobia ascultând muzică relaxantă în timpul procedurilor, făcând abstracție de faptul că viteza de rotație a frezei dentare este de 50 de ori mai mare decât cea a motorului unui avion, luând cu voi un însoțitor care să vă susțină moral din sala de așteptare, odihnindu-vă puțin înainte de vizita la stomatolog și discutând cu medicul despre stările pe care le aveți. Dentiștii din zilele noastre nu mai sunt bau-bau, urmează niște protocoale (încearcă să vă trateze dinții, nu vi-i scot imediat ce deschideți gura), sunt mai comunicativi și vă pot ajuta să vă relaxați.
Facturofobia - frica de facturi
Se spune că devii o persoană matură atunci când nu îți mai e frică de dentist din cauza durerii, ci din cauza costului tratamentului. Serviciile stomatologice nu sunt ieftine dacă le raportăm la salariile noastre, dar sunt mult mai ieftine decât în alte țări (întrebați-vă prietenii sau rudele care locuiesc în străinătate). Prețurile sunt calculate în funcție de aparatură, de materialele folosite la lucrări (care trebuie să fie de foarte bună calitate) și de renumele medicului. Bineînțeles, cu cât tratamentul este făcut mai târziu, cu atât prețul va crește. Mai bine mergeți frecvent la medic și plătiți 100-200 de lei pentru tratarea unei carii incipiente, care atacă doar smalțul, decât să ajungeți să achitați mii de lei mai târziu pentru lucrări de canal, tratamente cu antibiotic, operații, implanturi etc.
Ce servicii stomatologice pot fi decontate de CNAS...
În 2021-2022, ar trebui să se bucure de gratuitate toți copiii, elevii, ucenicii, studenţii care nu au implinit 26 de ani și beneficiarii unor legi speciale (veterani, revoluționari, pacienți cu handicap grav etc.), iar pentru adulți există posibilitatea ca suma decontată de CNAS pentru serviciile dentare să acopere integral costurile acestora sau 60% din ele. Serviciile stomatologice decontate de CNAS sunt:
- consultația (una pe an la adulți, două pe an la copii);
- tratamentul unei carii simple;
- urgențele (obturaţia dintelui după tratamentul afecţiunii pulpare sau al gangrenei, pansamentul calmant/ drenaj endodontic, extracția dinților temporari sau permanenţi cu anestezie);
- protezele mobile (o dată la 4 ani), aparatele și dispozitivele utilizate în tratamentul malformațiilor congenitale, reparația și rebazarea protezei (o dată pe an);
- reconstituire coroană radiculară;
- reparaţie aparat ortodontic (efectuat doar de medicii de specialitate);
- sigilare/dinte;
- fluorizare (pe o arcadă).
Puteți consulta lista cu tarifele și sumele decontate aici.
… și pentru câți pacienți ajung banii în realitate?
Decontarea serviciilor medicale stomatologice este încă o problemă spinoasă la noi: în 2020, medicina dentară din România a primit doar 0,33% din bugetul alocat asigurărilor sociale, deși 99% dintre cetățeni au carii. Dentistul primește lunar de la CNAS o sumă care variază în funcție de fondul alocat fiecărei case județene de asigurări de sănătate, în funcție de numărul medicilor angajați într-o clinică, în funcție de gradul profesional al acestora și de mediul de lucru, urban sau rural. De exemplu, medicii dentiști de la sat primesc mai mulți bani decât cei de la oraș.
Suma orientativă pentru un medic specialist pe lună la nivel naţional este de 2.000 lei, insuficientă pentru a trata toți pacienții sau măcar copiii. Ca să vă faceți o idee, cu banii primiți de la CNAS un dentist poate trata 10-15 carii simple pe lună sau poate pune două proteze acrilice mobile și gata, ăia-s banii. Din cele 15.650 clinici stomatologice din România (95% private, potrivit Institutului Național de Statistică), doar 3565 au contract cu CNAS, conform listei publicate pe site-ul Casei de Asigurări. Pentru a beneficia de tratamentele gratuite sau reduse cu 60%, apelați la unul dintre cabinete din listă și, înainte de a vă programa, întrebați medicul dacă a epuizat sau nu plafonul lunar decontat de către Casa de Asigurări. Poate aveți noroc și mai are fonduri disponibile. Sfat: nu vă culcați pe o ureche dacă „prindeți" o decontare de la CNAS pentru o urgență și continuați tratamentele recomandate de medic. Din păcate, sunt mulți adulți care, după ce au beneficiat de gratuitate și au scăpat de o infecție sau de o durere de măsea, nu au mai dat pe la dentist cu anii chiar dacă li s-au promis consultații gratuite. Vedeți de ce nu are ursul coadă?
Cei care nu au contract cu CNAS, cum este Dr. Ali Mahdi, își ajută pacienții prin acordarea de facilități: „Eu prefer să ofer consultații gratuite și beneficii financiare tututor pacienților: posibilitatea de a plăti în rate pentru lucrările mai complexe și mai scumpe - care nu se decontează - cum sunt tratamentele ortodontice pentru copii sau implanturile care-i ajută pe adulți să-și păstreze zâmbetul și funcționalitatea danturii”, a spus medicul.
Promisiuni pentru pacienți de la CNAS
În luna iulie 2021, domnul Adrian Gheorghe, președintele CNAS, declara că „niciun furnizor de servicii paraclinice nu poate refuza acordarea investigațiilor recomandate de medicul de familie în cadrul consultației de prevenție pentru asiguratul din lista proprie cu vârsta de peste 40 de ani, pe motiv că s-au epuizat fondurile. Îi încurajez pe toți cei care întâmpină astfel de probleme să sesizeze casele de asigurări de sănătate pentru remedierea unor astfel de situații”. Oare această măsură se va aplica și în cazul pacienților care beneficiază de servicii stomatologice decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate? Am întrebat la CNAS, dar până la data publicării acestui articol nu am primit un răspuns. Probabil el încă nu există.
În concluzie, chiar dacă nu aveți venituri mari, nu vă zgârciți când vine vorba de sănătatea dinților dumneavoastră și nu faceți ca scoțianul care se văita de dureri de masele așteptând să termine fiu-său Stomatologia în 4 ani și să-i rezolve problema gratis. Tocmai ați aflat că puteți beneficia și de servicii decontate dacă mergeți la un dentist care are contract cu CNAS sau de posibilitatea de a plăti în rate tratamentele mai scumpe. Banii alocați sănătății dentare nu sunt o cheltuială, sunt o investiție. Nu trebuie să plângeți după ei, ci după dinții pe care îi puteți pierde de timpuriu din pricina neglijenței. Și iar ne întoarcem de unde am plecat, la prevenție (igiena orală + alimentație sănătoasă + vizitele regulate la stomatolog).
O zi cu zâmbete să aveți!
Foto: alimahdiimplants.ro, freepik.com
23.440 vizualizari Autor Raluca Cincu 27.10.2021