Cum salvezi un oraș printr-o grădină

Grădinile comunitare, ce rol au, cum funcționează; Cum poți deveni grădinar de ocazie în București; La ce folosește o stație de compostare;

Aproape în fiecare zi auzim știri despre impactul schimbărilor climatice asupra societății și ne întrebăm dacă eforturile noastre nu sunt cumva prea mici pentru a face față activităților care au efect negativ asupra mediului. Dar câteodată se întâmplă și lucruri dătătoare de speranță, iar în această lună octombrie, vești încurajatoare au apărut la întâlnirile organizate în jurul datei de 23, Ziua Internațională a Acțiunii Climatice.

Startul neoficial l-au dat câțiva oameni preocupați de natură (și nu numai), adunați la prima conferință din România despre grădini comunitare ca să vorbească despre proiectele lor și să-i convingă poate și pe alții să li se alăture în încercarea de a face orașul mai primitor. The Legacy Bucharest a fost locul potrivit pentru a-i reuni pe acești pasionați de ecologie, într-un spațiu atipic de coworking, cu o grădină în care, în iulie 2025, a fost organizat un festival al biodiversității, și unde se găsește o bancă de semințe.

Participanții la conferință au avut prezentări despre inițiativele de înverzire din zonele urbane, despre bucuriile pe care le poate aduce lucrul cu pământul și plantele, combinând satisfacția de a proteja biodiversitatea cu aspirația de a crește implicarea voluntarilor și administrației locale în acțiunile de regenerare a unor spații unde predomină betonul.

Deși nu au vorbit explicit despre asta, mulți au simțit că, în diferite perioade de tranziție, atenția municipalităților se îndreptă mai mult spre dezvoltarea imobiliară (uneori cu nerespectarea regulilor de mediu) și mai puțin spre crearea și păstrarea oazelor de vegetație.

Grădini urbane în New York, Berlin, Vancouver – de ce nu și București?

Prin experiențe asemănătoare au trecut chiar și orașe la care nu ne-am fi așteptat (din perspectiva prezentului), așa cum o arată un reportaj despre New York-ul anilor 1960, o perioadă când, în anumite zone, lipsea verdeața de lângă clădiri, iar copacii dispăreau într-un ritm accelerat. Determinarea comunităților din cartierele defavorizate în a păstra spațiile vii și dorința de a reamenaja străzile neîngrijite (care uneori erau sufocate de gunoi) au convins autoritățile să nu le mai pună bețe în roate și să ajute cu fonduri (reduse, ce-i drept). Efortul lor a dus la transformarea câtorva terenuri abandonate în grădini urbane care au rezistat trecerii timpului și au schimbat în bine starea de spirit a locuitorilor și aspectul unor zone.

Mai aproape de noi în timp, comunități din Berlin și Vancouver ne arată că e posibil și să mărim suprafețele verzi prin recuperarea unor loturi abandonate, dar și să facem economie prin cultivarea legumelor în oraș, uneori și pe acoperișurile blocurilor.

Cracovia a ales o altă abordare despre care la conferința din București a vorbit reprezentanta Administrației Municipale a Spațiilor Verzi din oraș. Primăria oferă locuitorilor varianta de a închiria gratuit terenuri deținute de municipalitate, ajutând cu unelte și sprijin suplimentar în fiecare etapă a proiectului (cum ar fi sfaturi din partea unor grădinari experimentați).

Ce rol au grădinile urbane comunitare

Așa cum îi spune și numele, o grădină comunitară este un lot de pământ îngrijit și cultivat în mod voluntar de o comunitate, reunită în jurul terenului de dorința de a grădinări. Este o activitate cu multiple valențe și beneficii pentru oameni, de la munca în aer liber, activitate aproape sportivă, conexiunea cu alți oameni cu pasiuni comune și nu în ultimul rând satisfacția de a vedea ceva crescând chiar din mâinile tale. Ca să nu mai punem la socoteală economia și gustul, pui pe masă legume și fructe ecologice, crescute de tine.

Grădini comunitare există în aproape toate orașele mari din vestul Europei și reprezintă o tradiție mai ales în Germania, Franța, Olanda, Elveția. Coagulează microcomunități și mai ales ajută la îngrijirea fiecărei parcele de teren neconstruit. Adică occidentalii nu prea au maidane.

Gândindu-ne la București, ne putem doar imagina cum ar fi arătat Capitala dacă intenția de la începutul secolului XX de a crea un oraș-grădină ar fi fost păstrată cel puțin într-o formă care să nu ducă la distrugerea zonelor cu verdeață.

În anii comunismului, fața orașului s-a schimbat radical în cea mai mare parte a lui, ca urmare a demolărilor în multe zone cu case și ridicarea unor cartiere de blocuri care s-au întins spre periferie, în locurile unde înainte se cultiva porumb. Mult timp s-a păstrat obiceiul de a cultiva legume și flori în curtea blocului, iar refugiul nostalgicilor grădinăritului era micul balcon închis cu cornier.

Dar după 1989 aceste mici obiceiuri s-au pierdut în tunelul tranziției. A urmat o sarabandă de autorizații și „planuri de urbanism” cu ocolirea normelor de mediu (care indică un spațiu verde necesar de 26 mp de persoană, în timp ce noi avem sub 10 mp), asfaltări pentru crearea a din ce in ce mai multor locuri de parcare, sufocarea arborilor cu betonare în jurul trunchiului, astfel încât acum capitala este un loc haotic și neprietenos cu natura.

Cum poți deveni grădinar voluntar la București

Încet-încet, în ultimii ani au apărut și la noi inițiative care inspiră și deschid calea spre un model sustenabil de a trăi în urban, cum ar fi cele zece grădini în școli, în parcări și pe acoperișurile magazinelor Kaufland, create prin proiectul Grădinescu, început în 2016.

Prima grădină privată a apărut în 2013, pe drumul Gura Siriului (la o margine de sector 3), altele publice în parcuri, în curți de muzee și de școli (inițiate, printre alții, de Club Clorofila, BeeHave România și WeGrow), livada comunitară de la casa lui Arghezi (în apropiere de Piața Sudului) și 15 puncte de compostare, cu sprijinul Academiei de Compost.

Pasionații de grădinărit sau cei care nu știu încă dacă le place, dar ar vrea să încerce, pot accesa cu încredere și curaj link-urile de mai sus, pentru a lua legătura cu oamenii care organizează grădinile comunitare.

Cum funcționează o stație de compostare

Pe lângă grădinărit, cei pasionați să-și bage mâinile în țărână au și ocazia să învețe cum se face compostul, cum se transformă deșeurile vegetale din gospodărie în pământ bogat în nutrienți organici - care se folosește tot în grădinărit - în loc să ajungă la gropile de gunoi ale orașului, amestecate cu resturi de deșeuri.

Compostarea este o activitate adiacentă și chiar esențială grădinăritului, de aceea în orașele occidentale menționate mai devreme există stații de compost în vecinătatea fiecărui bloc, pe lângă containerele de deșeuri reciclabile sau de deșeuri menajere.

Și compostarea se poate testa și învăța, la fel ca și grădinăritul, în grădinile comunitare, dar nu numai. De exemplu dacă vreți să înființați o stație de compostare la blocul în care locuiți, scrieți un email la Academia de compost și de acolo vă ghidează ei.

„Stația” de compostare este de fapt un ansamblu de cutii din lemn în care se depozitează resturile vegetale din gospodărie, frunze uscate, resturi de crengi etc. Pe măsură ce se umple câte o cutie, intră în funcțiune următoarea, și tot așa, timp în care deșeurile din prima cutie se descompun și se transformă în pământ gratis „de flori”. Totul în maximum un an de zile.

E un pic mai complicat la început, să-ți convingi vecinii să sorteze deșeurile din gospodărie și pentru compost, nu numai pe fracție umedă și uscată (adică reciclabile și menajere), dar după ce vor vedea cum arată pământul obținut din resturile vegetale de la bucătărie, vor înțelege altfel ecologia.

Ce se așteaptă de la autorități

Spre deosebire de alte țări, unde autoritățile vin în întâmpinarea comunităților cu diverse facilități, la noi dorința organizațiilor este ca autoritățile măcar să nu le îngreuneze munca. Iar atunci când propun acțiuni de protecție a mediului le-ar plăcea să simtă că sunt susținuți. Membrii acestor asociații speră ca entuziasmul lor și implicarea unui număr mai mare de bucureșteni să poată îmbunătăți viața în oraș.

Un nume ce a fost amintit deseori în conferința de la București, într-un mod pozitiv, a fost cel al Fundației Comunitare București, care face parte dintr-o rețea de fundații din toată țara, ce finanțează prin programele lor asociații și inițiative cu impact în comunități. Câteva zile mai târziu, organizația a fost prezentă la întâlnirea ONG-uri pentru natură (din cadrul Climate Change Summit) ce a oferit celor interesați ocazia să afle experiențele unei mici părți a grupurilor care ajută la protejarea mediului și la regenerarea unor regiuni din țară. S-a povestit, printre altele, despre geoparcuri și parcuri naționale, Via Transilvanica, turism responsabil și revitalizarea satelor din Transilvania, Oltenia și Delta Dunării.

Întreg summit-ul, organizat între 21 și 25 octombrie 2025 la Palatul Parlamentului, dar și în alte locuri din București și din țară, a arătat că preocuparea pentru ocrotirea mediului a crescut, iar proiectele cu impact pozitiv pentru natură și comunități pot deveni realitate.

Pentru a păstra spiritul discuțiilor din aceste zile, la Cărturești Carousel vor fi expuse fotografii cu arii sălbatice din București și împrejurimi, iar la Muzeul Literaturii Române expoziția despre sustenabilitate (deschisă la finalul conferinței CSWeek – Săptămâna Sustenabilității Creative) poate fi vizitată până pe 5 noiembrie 2025.

Speranța celor din societatea civilă este ca fiecare om să-și dea seama de puterea ce vine din lucrurile mărunte, făcute în viața de zi cu zi, și să crească numărul celor interesați de cele excepționale, cum este conferința Națiunilor Unite despre schimbări climatice. Ediția COP30 se va desfășura între 10 și 21 noiembrie 2025 în orașul Belém, din Brazilia, într-o zonă din pădurea amazoniană, regiune esențială pentru reducerea poluării la nivelul întregii planete.

Ca de fiecare dată, dezbaterile vor fi aprinse între cei care, preocupați mai mult de aspecte economice, cred că este suficient timp înainte să trecem la acțiuni serioase pentru limitarea creșterii temperaturii globale și cei care, bazându-se pe cercetări științifice, consideră că ne apropiem de câteva momente critice, ce vor avea consecințe dramatice asupra ecosistemelor. Cei optimiști în privința reuniunii așteaptă o rezoluție importantă pentru salvarea pădurilor tropicale și continuarea discuțiilor despre fondul de susținere a țărilor sărace, cel mai mult afectate de modificarea climei.

Să sperăm că vom primi vești bune la finalul conferinței. Până atunci, să avem grijă de micile noastre grădini urbane, dacă se poate, folosind compost :) 

*sursa foto: pagina de Facebook a Grădinii comunitare din Gura Siriului, sector 3