Activ Dent-clinica stomatologica - Bucuresti

Tratamentul endodontic

 CU SAU FARA MICROSCOP IN ENDODONTIE?

In foarte multe situatii este necesara folosirea unor mijloace de magnificare de tipul microscopului de operare sau eventual a lupei dentare. Intrucat spatiul intern al dintelui este foarte limitat avem nevoie de o magnificare si o iluminare corespunzatoare care sa ne permita sa vedem toate detaliile acestui spatiu.

Interventia endodontica sub microscop poate face diferenta intre salvarea si extractia unui dinte. In lipsa sursei de magnificare pot fi omise canale radiculare suplimentare sau cu forme neobisnuite, care raman necuratate si devin astfel, sursa unor inflamatii ulterioare. Microscopul amplifica vederea de pana la 25 de ori si permite iluminarea coaxiala a dintelui, venind in ajutorul specialistului endodont in vederea curatarii si instrumentarii intregului sistem endodontic.

De asemenea, exista tehnici de tratament, instrumentar si materiale speciale care impun utilizarea microscopului. Exista situatii care nu pot fi solutionate fara microscopul dentar, ca de exemplu: indepartarea unui obiect strain din canalul radicular, gasirea unor canale aberante, indepartarea pulpolitilor (calcificari formate la nivelul pulpei dentare).

Din considerentele mai sus mentionate, putem concluziona faptul ca microscopul de operare vine in sprijinul medicului pentru realizarea unui tratament endodontic complet.

Tratamentul endodontic - corecteaza afectiunile pulpei sau nervului dentar. Dintele este un sistem de tesuturi specializate. Coroana dintelui este portiunea care se observa deasupra gingiei, radacina este partea care se afla in os, sub gingie, iar in interiorul dintelui se afla pulpa dentara formata din nerv si vase sangvine. Pulpa dentara este cea care hraneste dintele si il mentine vital.

In ce cazuri se aplica tratamentul endodontic:

Tratamentul de canal devine necesar in momentul in care nervul se inflameaza sau se infecteaza in urma evolutiei leziunii carioase netratate sau consecutiv unei fracturi dentare. Astfel pulpa se inflameaza si se mareste in volum, preseaza pe peretii canalului radicular si astfel apare senzatia de durere. Se mai poate indica tratamentul de canal in cazul in care se efectueaza o lucrare protetica (punte sau coroana dentara) iar dintii sunt slefuiti pentru a putea fi acoperiti de coroane dentare. In acest caz se devitalizeaza dintele pentru a preveni o viitoare inflamatie sau infectie a pulpei, care ar putea sa compromita lucrarea protetica.

Care sunt semnele ca trebuie sa ne prezentam ca cabinetul stomatologic:

• Sensibilitatea dintelui la mancaruri sau bauturi reci sau fierbinti• Dureri spontane sau in momentul masticatiei• Coloratia dintelui si dureri constante

Tratamentul endodontic consta in indepartarea pulpei dentare afectate dupa cum urmeaza:

Intreaga procedura are loc sub anestezie, fara ca pacientul sa simta senzatia de durere, si necesita cel mult doua sedinte.

1. CE INTELEGEM PRIN ENDODONTIE?

Endodontia este acea ramura a medicinei dentare care se ocupa cu diagnosticul si tratamentul afectiunilor pulpei dentare si ale parodontiului apical, ce au diversi factori etiologici, ca de exemplu: caria dentara, traumatismele, leziunile de uzura dentara, slefuirile intempestive in cadrul tratamentelor protetice.

Pulpa dentara este reprezentata de tesutul moale aflat in interiorul structurii dure dentare, alcatuit din vase de sange, nervi si tesut conjunctiv si responsabil de nutritia si mentinerea vitalitatii dintelui.

Parodontiul apical reprezinta tesutul conjunctiv aflat la varful radacinii, care face legatura intre dinte si os si poate fi afectat in urma complicatiilor inflamatiei pulpare.

2. CAND SE IMPUNE EFECTUAREA UNUI TRATAMENT ENDODONTIC?

Necesitatea tratamentului endodontic apare odata cu imbolnavirea ireversibila a pulpei dentare, respectiv a inflamatiei acesteia datorata microbilor care o invadeaza. De asemenea, tratamentul endodontic poate deveni necesar si in contextul realizarii unor lucrari protetice, slefuirea dintilor in vederea acoperirii cu coroane dentare putand genera inflamatia sau necroza tesutului pulpar, fapt pentru care se prefera devitalizarea dintilor de la bun inceput, pentru a nu periclita morfologia si rezistenta lucrarilor protetice ulterior.

Simptomele care ingrijoreaza pacientul si il determina sa se prezinte la medic sunt variate ca manifestare si intensitate. Astfel, durerea poate fi resimtita la rece, la cald, la presiune (muscare pe dinte), spontan si poate fi localizata, pacientul putand indica cu precizie dintele in cauza, sau iradiata (dintii vecini, maxilarul antagonist, ureche, gat). Discromiile dentare apar ca urmare a necrozei/mortii pulpei dentare si de asemenea pot varia ca intensitate si culoare. Un alt simptom ce poate aparea tine de implicarea in procesul patologic a parodontiului apical si se manifesta prin tumefactie osoasa, durere accentuata si uneori evacuare de puroi prin asa numitele fistule gingivale. !Atentie insa, in unele cazuri boala poate evolua asimptomatic, fiind descoperita intamplator la un examen clinic si radiologic de rutina.

3. CUM DECURGE TRATAMENTUL ENDODONTIC?

Principiile tratamentului endodontic urmaresc o linie clara: eliminarea continutului infectat prin mijloace mecanice si chimice si inlocuirea acestuia cu un material de obturatie inert. Datorita substantelor anestezice moderne, manopera se realizeaza fara durere si se asigura pacientului un comfort sporit.

Tratamentul endodontic modern impune utilizarea digii dentare pentru a asigura o izolare in conditii ideale a dintelui/dintilor afectat/ti de restul cavitatii bucale si pentru a evita deci o suprainfectare in timpul lucrului. Aceasta este alcatuita dintr-o folie din latex (non-latex pentru alergici) intinsa pe o rama si fixata pe dinte cu ajutorul unei cleme.

Dupa aceasta faza de izolare se incepe tratamentul propriu-zis, creandu-se cu ajutorul unor freze accesul catre canalele radiculare, care vor fi evidate de continutul infectat si largite pana la un nivel optim impus de obturatia de canal. Aceasta largire a canalelor radiculare se poate realiza in doua moduri:

• manual, cu ajutorul unor ace sub forma de pila de diferite dimensiuni sau, mai modern, • rotativ, cu ace din nichel-titan actionate de motoare endodontice cu turatie si putere controlata, permitand obtinerea intr-un timp mai scurt a unor preparatii mecanice superioare si favorizand curatarea prin solutiile de spalatura. Acest tratament mecanic asigura instrumentarea a doar 60% din sistemul endodontic, restul fiind acoperit de solutiile de spalatura, care au si un rol dezinfectant (ex. hipocloritul de sodiu, clorhexidina, acidul citric). 

In continuare trebuie efectuata sigilarea corespunzatoare a canalelor radiculare cu diverse materiale, cel mai des utilizat fiind gutaperca (se prepara din arborele de cauciuc), care sub actiunea caldurii se inmoaie si patrunde in spatiile din interiorul dintelui.

Tratamentul endodontic poate fi considerat finalizat doar in momentul restaurarii coronare a dintelui respectiv printr-o obturatie coronara adeziva, care blocheaza accesul salivei si microbilor, iar in cazul unor dinti cu distructii coronare importante se impune utilizarea unui pivot prefabricat sau confectionat in laboratorul de tehnica dentara. Datorita cantitatii mici de substanta dura dentara restanta in urma tratamentului se recomanda acoperirea cu o coroana dentara (studiile actuale arata ca dintii tratati endodontic si neacoperiti cu coroane au o rata de fractura de 65%).

!Atentie. Dupa un tratament endodontic dintele poate fi sensibil la presiune (in masticatie) cateva zile, sau poate genera o usoara durere, combatuta de regula cu antiinflamatoare (ex. Ibuprofen) si care scade in intensitate pana la disparitie in prima saptamana postoperator.

4. CE SE INTELEGE PRIN RETRATAMENT?

Dintii cu tratamente de canal vechi trebuie evaluati imagistic si acolo unde este necesar (leziuni osoase aferente radacinii, observate radiologic) se poate reinterveni , intr-o prima intentie, pe cale endodontica. Daca spatiul endodontic nu a fost foarte bine dezinfectat si perfect izolat de mediul oral, microbii restanti gasesc conditii favorabile de dezvoltare in interiorul dintelui si pot constitui adevarate focare de infectie, care se pot acutiza mai devreme sau mai tarziu. Aceasta reinterventie consta in efectuarea tratamentului endodontic intr-o maniera cat mai corecta si are drept scop reducerea incarcaturii microbiene si vindecarea leziunii osoase.

Literatura de specialitate considera ca rata de succes a unui tratament endodontic (simptomatologie absenta+lipsa semnelor radiologice de afectare osoasa) este de aproximativ 95%, in schimb cea a unui retratament endodontic este de doar 65%, acest lucru datorandu-se in special patologiei dentare anterioare si complexitatii anatomiei sistemului endocanalicular.