Dr. Petrescu Laura -cabinet stomatologic-Bucuresti
Protetica dentara
Diferente de estetica intre ceramica pe suport metalic si ceramica integrala. Fotografiile vorbesc de la sine in ceea ce priveste estetica.
Proteza scheletata este o forma imbunatatita a protezei din acrilat; acesta are unele zone confectionate din metal, fiind astfel mai rezistenta si mai confortabila. In unele tari proteza acrilica este o metoda provizorie de inlocuire a dintilor (sunt numite si proteze sociale) si proteza scheletata este rezultatul final al protezarii.
Dupa cum se poate observa si in imagine proteza scheletata:
- Ocupa un volum mai mic, metalul avand o grosime de 1mm, acrilatul ocupand un volum conderabil din spatiul limbii
- Se adapteaza mai precis pe dintii ramasi in gura si i se pot adauga si elemente suplimentare de mentinere (capse, culise, bare, etc)
- Senzatiile gustative sunt mai apropiate de senzatiile avute inainte de a purta o proteza
- Dintii pe care se sprijina proteza sunt mai protejati de stres decat in cazul crosetelor protezelor de acrilat
- Nu actioneaza ca un cleste de extractie lenta a dintilor
- Sunt mai rezistente decat protezele de acrilat datorita scheletului metalic
- Nu imbatranesc la fel de repede ca si protezele acrilice
- Nu retentioneaza bacterii pentru ca suprafata rugoasa este redusa la maxim
Dezavantajele unei proteze scheletate sunt de ordin financiar si necesita mai multa munca avand elemente de microprecizie. In unele cazuri unii dinti trebuie imbracati cu coroane de acoperire pentru rezultate mai bune in timp.
Stomatologul este un fel de arhitect restaurator care trebuie sa ia in calcul o multime de detalii pentru ca lucrarea executata sa fie cat mai durabila in timp si sa semene cat mai bine cu dintii naturali ai pacientului. Din pacate, bugetul ne restrictioneaza de cele mai multe ori, dar si in aceste conditii putem sa gasim solutii pentru imbunatatirea statusului dentar sau prevenirea unor viitoare neplaceri.
Cand dintele nu este integru trebuie reconstituit pentru a evita eventualele neplaceri (durere, estetica compromisa, miros si gust neplacut, infectii, etc). Pentru ca plomba sa fie rezistenta in timp trebuie indepartate zonele atacate de carie si peretii subtiri, astfel incat materialul de plomba sa poata adera la tesuturile restante.
Ce conduita de tratament adoptam atunci cand dintele este distrus atat de mult incat nu mai poate fi refacut doar printr-o simpla plomba?
Cand dintr-un dinte ramane doar radacina sau bucati din coroana care nu au rezistenta dorita, se poate reface partea coronara cu ajutorul unei lucrari fixate in interiorul radacinii (pivot dentar/ RCR), cu conditia ca aceasta este suficient de lunga si de rezistenta.
Sedinte de tratament, etape de parcurs:
Canalul din interiorul radacinii trebuie tratat si plombat corespunzator pentru a evita viitoarele neplaceri (durere la mestecat, infectie). De obicei, aceasta pregatire a canalului necesita cel putin doua sedinte.
In urmatorea sedinta se pregateste freze speciale o parte din canalul radicular pentru a putea fi cimentat in interiorul sau un pivot/stift. Aceasta preparatie trebuie sa fie suficient de lunga si de un diametru corespunzator, pentru a nu se decimenta sau rupe pivotul in urma fortelor suportate de dintele respectiv.
Sunt doua variante pentru realizarea suportului viitoarei coroane dentare. Pivotul poate fi executat de catre medic, in cabinet, in cursul unei singure sedinte, din fibra de sticla si compozit, sau cu ajutorul unui tehnician dentar. In cazul pivotului executat in laboratorul de tehnica dentara se ia o amprenta/mulaj in prima sedinta. In aceasta amprenta se toarna gips pentru a obtine un model din gips dur. Tehnicianul executa pivotul din diverse materiale (argint, aliaj de crom, zirconiu, etc) si cand este gata este trimis la cabinet pentru a fi cimentat.