Inteligența artificială și piața muncii: ne ia AI-ul joburile?
Cum s-a schimbat piața muncii din România în ultimii 2-3 ani? * Care sunt joburile cele mai expuse automatizării? * Ce joburi cresc și se dezvoltă? * Noile competențe cerute pe piața muncii
Dacă ai urmărit știrile din ultimele luni, probabil ai dat peste cel puțin un titlu alarmist despre inteligența artificială care „va lăsa milioane de oameni fără job”. Doar că realitatea nu este chiar atât de dramatică. Da, AI-ul schimbă deja piața muncii, inclusiv la noi în țară, dar nu putem vorbi despre un scenariu ca în filmele lui James Cameron, în care vin roboții să ne dea pe toți afară de la serviciu.
România încă e la început cu AI-ul
Datele Eurostat arată că, în 2025, doar 5,2% dintre companiile din România foloseau tehnologii de inteligență artificială, față de 20% la nivelul Uniunii Europene.
„România adoptă AI într-un ritm moderat. Deși suntem peste unele piețe din regiune datorită unui sector IT solid și a specialiștilor foarte bine pregătiți, care știu să lucreze cu noile tehnologii, suntem încă sub media unor economii din Europa de Vest în ceea ce privește integrarea strategică la scară organizațională. Avem talent, dar uneori lipsește curajul managerial", spune Leonard Rizoiu, specialist HR (LeoHR).
De ce ne e frică de inteligența artificială?
Teama de AI este, de fapt, teama de schimbare. „Mulți oameni nu se tem de tehnologie în sine, ci de necunoscut și de lipsa de claritate asupra viitorului. Iar acest lucru e firesc. La fel s-a întâmplat și când au apărut calculatorul și Internetul. Diferența e că acum schimbarea este mai rapidă și mai vizibilă.
În ultimii doi-trei ani, piața muncii a intrat într-o fază de adaptare accelerată. AI-ul a început să automatizeze sarcinile repetitive, a crescut presiunea pe adaptabilitate și a ridicat nivelul de așteptare al angajatorilor în ceea ce privește competențele digitale și viteza de învățare ale angajaților. Nu vorbim despre eliminarea oamenilor din proces, ci despre mutarea accentului de la execuție către analiză, decizie și supervizare”, explică specialistul. Carevasazică...
AI nu vine să-ți ia jobul. Vine să-ți ia partea aia plictisitoare de la job
Gândește-te la sarcinile repetitive care îți consumă timp și energie la serviciu: introducerea de date în Excel, rapoarte, formulare sau verificări manuale.
Ei bine, aceste activități pot fi făcute în câteva minute de instrumente bazate pe inteligență artificială („asistenți AI”, cum li se mai spune). Nu dispare locul de muncă, ci dispare partea care-ți mănâncă timpul (și nervii) fără să aducă prea multă valoare-n firmă. Iar timpul câștigat poate fi folosit pentru activități mai importante: nu, nu pauze mai lungi de cafeluță și discuții despre viață, ci proiecte noi, analize, interacțiuni cu clienții etc.
Unde se vede deja impactul AI în România?
Schimbările se văd în mai multe industrii. Potrivit lui Leonard Rizoiu, printre cele mai dinamice domenii se numără IT-ul, serviciile financiare, customer support, marketingul digital, HR-ul și recrutarea, producția industrială și analiza de date.
„În special în manufacturing (producția industrială) AI-ul începe să fie folosit intens pentru optimizarea proceselor și mentenanța predictivă." De exemplu, în fabrici, AI poate identifica din timp semnele unei defecțiuni înainte ca un utilaj să înceapă să „bată și să troncăne".
În HR tehnologiile de AI sunt folosite pentru filtrarea CV-urilor. „Am întâlnit organizații care au redus semnificativ timpul de screening inițial al CV-urilor prin automatizarea preanalizei candidaturilor. Rezultatul nu a fost reducerea echipelor, ci mutarea recrutorilor de la sortat manual aplicații către interacțiuni mai valoroase cu candidații, cum ar fi interviurile și evaluările mai relevante”, explică specialistul. Adică fix partea aia din HR care contează cu adevărat.
Care sunt joburile cele mai expuse automatizării?
„Rolurile foarte operaționale, repetitive și ușor de standardizat sunt exact cele care pot fi automatizate rapid și eficient de inteligența artificială”, spune Leonard Rizoiu, care observă deja o scădere a recrutărilor în anumite zone.
E vorba în special despre activități precum:
- suport administrativ (back-office, secretariat entry-level);
- introducere și procesare de documente (data entry, facturare de bază, arhivare);
- customer support de bază (call center, chat, email support;
- unele roluri de conținut digital entry-level (junior copywriting, descrieri de produse, social media entry-level).
De exemplu, în customer support, chatboturile pot răspunde deja la întrebări simple, pot verifica statusul unei comenzi sau pot reseta parole fără intervenția unei persoane. La fel, în zona de creare de conținut, AI-ul poate genera în câteva secunde descrieri de produse sau texte simple pentru Social Media.
Nu înseamnă că aceste joburi vor dispărea peste noapte, dar companiile au nevoie de mai puțini oameni pentru aceleași sarcini.
Impactul AI asupra celor la început de carieră
Pentru juniori, schimbarea este una dintre cele mai vizibile, pentru că multe sarcini entry-level sunt preluate în prezent de inteligența artificială.
„În special în IT, AI-ul preia tot mai multe task-uri simple, precum scrierea de cod de bază sau corectarea erorilor minore, care reprezentau în mod tradițional „terenul de antrenament" pentru juniori”, spune specialistul.
Asta nu înseamnă că, dacă ești la început de carieră, nu mai ai șanse să intri pe piața muncii, ci că așteptările angajatorilor cresc, iar simpla diplomă nu mai este suficientă. Întrebat ce ar face dacă ar avea astăzi 19–20 de ani și ar trebui să intre pe piața muncii, Leonard Rizoiu spune că ar investi în competențe digitale, gândire critică, comunicare, cursuri de limbi străine și înțelegerea modului în care tehnologia transformă industriile. Ceea ce vă recomandăm și vouă.
În paralel, apar și joburi noi
Istoria arată că fiecare revoluție tehnologică a eliminat unele locuri de muncă, dar a și creat altele noi. La fel se va întâmpla și acum. „Pe termen lung, AI va genera mai multe joburi decât va desființa. Dar tranziția va fi dificilă pentru cei care nu se adaptează”, transmite specialistul în HR.
Ce joburi cresc în era AI?
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în companii și-n viața de zi cu zi, apar domenii care cresc rapid și au tot mai mare nevoie de specialiști:
- Securitate cibernetică (cyber security): e nevoie de oameni care să se ocupe de protejarea sistemelor, rețelelor și datelor împotriva fraudelor și atacurilor informatice.
- Transformarea digitală: sunt necesari specialiști care să ajute companiile să treacă de la procesele vechi și greoaie, de la hârtii și „dosare cu șină" la soluții digitale mai rapide și mai eficiente.
- Analiza de date (Data & Analytics): se caută oameni care să transforme datele în informații utile pentru decizii de business (ex. ce merge bine, ce nu, unde se pierd bani și unde sunt oportunități).
- Integrarea tehnologică: e nevoie de specialiști care să conecteze sistemele pentru automatizarea fluxurilor de lucru, astfel încât datele să circule automat între departamente, fără muncă manuală repetitivă (de exemplu, o comandă online să ajungă automat și-n contabilitate, și la depozit și la curier).
- Managementul schimbării (Change Management): e nevoie de oameni care să ajute companiile și angajații să se adapteze la noile tehnologii și să facă tranziția cât mai ușor și mai natural, fără stresul că „aoleu, ne iau roboții joburile!".
- AI Governance (un fel de „control al calității” pentru AI): pentru că inteligența artificială începe să ia tot mai multe decizii, cineva trebuie să se asigure că nu o ia pe arătură. Așa că e nevoie de specialiști care să verifice dacă AI este folosită corect, responsabil și fără efecte negative.
Practic, aceste joburi lucrează împreună cu AI-ul, nu împotriva lui, și-l fac mai sigur și mai util.
Unele domenii rămân stabile
În paralel, în România va continua să fie nevoie de forță de muncă în domenii precum construcții, educație, sănătate, agricultură, logistică, sau vânzări, sectoare în care rolul oamenilor rămâne esențial, indiferent cât de mult avansează AI-ul.
Vorbim de joburi în care realitatea nu merge după reguli fixe sau după un algoritm. Pe șantier, de exemplu, apar mereu situații neprevăzute. În agricultură depinzi de vreme, nu de setările dintr-o aplicații. În sănătate, un medic nu tratează doar „cazuri din manual”, ci oameni cu simptome diferite, cu emoții diferite, aflati uneori în situații dificile... În educație, profesorii nu lucrează cu șabloane, ci cu elevi diferiți, care învață în ritmuri diferite și au nevoie de abordări diferite.
La fel și în vânzări: poți avea tu toate aplicațiile și automatizările din lume, tot ajungi în situații în care trebuie să negociezi un contract, să câștigi încrederea unui client sau să liniștești un altul care nu a avut o zi tocmai bună.
Să nu uităm nici de meseriile fără de care viața de zi cu zi pur și simplu nu funcționează: instalatori, electricieni, mecanici, îngrijitori, șoferi, bucătari sau chelneri. AI-ul poate să-ți spună, de exemplu, unde-i problema la centrala termică, dar nu poate veni să schimbe țeava. Și oricât de avansată ar deveni tehnologia, e greu pentru un robot să se descurce singur cu o terasă plină într-o seară de weekend.
Ce caută angajatorii într-o lume în care AI-ul face tot mai multe lucruri?
„Pe măsură ce tehnologia preia tot mai multe activități repetitive, companiile nu mai caută doar executanți, ci pun accent din ce în ce mai mult pe competențele și abilitățile care nu pot fi ușor automatizate. Printre cele mai căutate se numără adaptabilitatea, gândirea critică, alfabetizarea digitală, capacitatea de a lucra cu instrumente AI, viteza de învățare, reziliența și colaborarea interdisciplinară."
Gândirea critică devine esențială într-o lume în care avem acces la mai multă informație ca oricând și la AI-uri care pot răspunde aproape la orice întrebare. Dar asta nu înseamnă că trebuie să luăm de bun orice răspuns, nici măcar dacă sună foarte sigur. AI-ul mai poate greși, iar capacitatea de a verifica informația e foarte importantă.
Adaptabilitatea înseamnă să te obișnuiești rapid cu schimbările, fie că apar sarcini noi, instrumente noi sau un șef care „vrea ceva mai altfel, dar nu știe exact ce”. Alfabetizarea digitală (obligatorie deja la aproape orice job) înseamnă să înveți să te descurci bine cu tehnologia (aplicații, platforme, instrumente AI și tot ce mai apare între timp).
Capacitatea de a lucra cu instrumente AI înseamnă să știi cum să folosești corect tehnologii precum ChatGPT sau alți asistenți digitali pentru a-ți ușura munca. De exemplu, dacă unui coleg îi poți spune „știi tu despre ce statistică vorbesc”, cu AI-ul nu merge la fel, pentru că el nu ghicește ce-ai vrut să spui. Trebuie să fii clar, să oferi context și să explici exact ce vrei, altfel riști să primești un răspuns foarte bun... la o întrebare pe care n-ai pus-o.
Viteza de învățare înseamnă cât de repede prinzi lucruri noi, reziliența este capacitatea de a nu intra în panică atunci când lucrurile se schimbă (pentru că - surpriză! - se vor tot schimba), iar colaborarea interdisciplinară înseamnă abilitatea de a lucra eficient cu oameni din domenii diferite (IT, marketing, conta etc.), chiar dacă nu vorbiți „aceeași limbă profesională”.
AI în CV-uri: util, dar cu măsură
Tot mai mulți candidați folosesc AI (ChatGPT, Gemini și alte instrumente similare) pentru a-și redacta CV-ul.
„AI-ul ar trebui folosit ca instrument de rafinare, nu de substituire. Îl poți utiliza ca să-ți organizezi mai bine ideile, să formulezi mai clar experiențele și să adaptezi CV-ul în funcție de oferta de muncă la care aplici. Dar conținutul trebuie să rămână autentic”, recomandă Leonard Rizoiu.
Dacă lași inteligența artificială să scrie absolut totul în locul tău, CV-ul poate arăta bine, dar îi lipsește personalitatea, iar recrutorii își dau seama rapid.
Concluzie
Ce spune legea despre angajarea persoanelor cu dizabilități? * Cum arată intergrarea pe piața muncii...
Ce este deducerea personală și cine poate beneficia de ea? * Cum se calculează deducerea personală?...
Din vara lui 2026, angajatorii trebuie să arate tuturor ce se-ascunde în spatele expresiilor „salariu...